Vacanță în China » Excursie de-o zi la Marele Zid Chinezesc

În vara lui 2013 am petrecut aproape două săptămâni într-o vacanță în China. V-am povestit deja despre escala la Zurich, despre drum și despre primele impresii din Beijing, despre Orașul Interzis, Templul Cerului și Palatul de Vară. Iar azi vă voi povesti excursia la Marele Zid Chinezesc.

Primele portiuni de zid au fost construite acum mai bine de 2000 de ani. In acele timpuri, existau mai multe regate rivale, care se razboiau intre ele si pentru a se apara unele impotriva celorlalte au construit cate un sistem de fortificatii. In anul 221 BC, toate regatele au fost unite de imparatul Qin Shi Huangdi, primul imparat al Chinei. Pentru a putea apara teritoriul vastului imperiu pe care-l conducea a ordonat unificarea portiunilor de ziduri existente. Cu toate eforturile depuse, istoria a dovedit pana la urma ca zidul nu si-a indeplinit mereu rolul de aparare, intrucat pe aici a patruns Kublai Khan impreuna cu hoardele sale mongole si tot pe aici, dupa alte sute de ani, poporul manchu, care a infiintat ultima dinastie a Chinei, dinastia Qing.

Dincolo de rolul de aparare pe care l-a avut, zidul era in acelasi timp un drum strategic si drum comercial. Era parte a Drumului matasii! Negustorii preferau siguranta pe care le-o oferea Marele Zid pentru a-si transporta matasurile si portelanul pana in Europa.

-Cea mai celebra legenda legata de Marele Zid este cea a sotiei unui barbat chinez decedat în timpul construcţiei Zidului, care a venit sa isi viziteze sotul care lucra la Zid, fara sa stie ca acesta decedase. Pentru ca ceilalti constructori nu au putut sa ii spuna adevarul si au mintit-o ca sotul ei este la urmatorul turn, ea a mers din turn in turn de la un capat la altul al Zidului. In final, la ultimul turn, a aflat adevarul si a incept sa planga atat de tare incat lacrimile ei au creat o bresa în Zid. Astazi, acolo este un templu in cinstea ei.

Ultimele portiuni de zid s-au construit in timpul dinastiei Ming, la nord de Beijing, astfel ca acestea sunt in cea mai buna stare, fiind restaurate si in acelasi timp cele mai vizitate. Aici vom merge si noi astazi, la Badaling.

Cea mai vizitată porțiune din Marele Zid Chinezesc se numește Badaling. E la 80 de kilometri de Beijing și aici se poate ajunge inclusiv cu trenul (Badaling Express). Daca vreti sa mergeti pe cont propriu la Badaling gasiti cateva informatii AICI. Mai jos, propria mea experiență:

Visul meu e la un pas de a se indeplini. Prima data imi sare in ochi un turn ca de castel medieval, cocotat pe o creasta. Apoi, zidul serpuieste pe coamele muntilor din jur, ca un urias dragon in miscare. Nu mai am rabdare sa cobor din bus si deja incep sa fac poze, incercand sa imortalizez fiecare imagine pe care o surprind ochii mei. Micuta japoneza a intrat in actiune...:)

Deja pasesc pe MARELE ZID CHINEZESC si sunt cuprinsa de o emotie teribila! Wanli Changcheng sau Marele zid infinit de lung...

Drumul drept alterneaza cu urcusul greu, de la un turn la altul. In punctul de plecare, zidul e destul de larg, cat sa incapa 10 soldati umar la umar. Pe masura ce urcam drumul se ingusteaza incat, in unele zone abia incap doi oameni unul langa altul.

Distanta dintre turnuri e de doua lungimi de zbor de sageata, dupa cum ne spune Cynthia, pentru a nu ramane nici o portiune neprotejata. Din turnuri era semnalizata apropierea inamicilor prin arderea excrementelor de lup. Numarul focurilor aprinse semnaliza cat de numerosi sunt inamicii.

Efortul este destul de mare pentru ca treptele pe care trebuie sa le urcam sunt inalte, iar drumul abrupt. Din loc in loc se observa urmele vechiului zid.

Zidul a fost construit din diverse materiale, in functie de zona si d eperioada in care s-a ridicat: din granit, din blocuri de calcar, din caramizi de lut ars sau pamant batut, lemn, paie si chiar orez. Unele portiuni de zid s-au daramat fie din pricina trecerii timpului, fie sub actiunea fortelor naturii si mai rau chiar, din cauza oamenilor care au folosit material din zid pentru a ridica alte constructii.

Tot vazandu-mi de urcus, cuceresc turn dupa turn. In momentele de ragaz pe care mi le iau privesc in zare spre muntii vecini. Pacat de ceata ce inconjoara crestele, ar fi iesit niste poze splendide...

Abia la final am bagat de seama picaturile de ploaie de pe obiectiv. :))

Am ajuns la al cincilea turn! Wow, bravo mie!!! Ma felicit singura, pentru ca suntem doar noi doi si linistea ce ne inconjoara. :)

Turnurile de pe coama ma imbie sa le cuceresc, unul dupa altul, dar vocea ratiunii imi spune ca trebuie sa ma si intorc...

Nu va spun cat de grea a fost coborarea, poate vedeti in poze fețele transfigurate de efort ale turistilor pe langa care am trecut. Sunt portiuni unde, fara bara de sprijin, greu ai fi putut cobori. Am ajuns la punctul de intalnire tremurand de oboseala si de emotie...

In bucataria mea, pe frigider, am lipit un magnet cu Marele zid chinezesc. Imi plimb degetele peste el si zambesc unei amintiri…