Pentru ca locuiesc in Campina, oricand pot sa evadez pentru o zi de relaxare la Sinaia, adica la 2 pasi distanta :)
Sinaia este una din cele mai cunoscute statiuni montane din tara, daca nu cea mai cunoscuta, nu bag mana-n foc ca e asa, am auzit si eu.....Am sa fac un mic istoric al statiunii, ca asa e frumos, sa stim si cate ceva despre locurile pe care le vizitam.Din ce am citit, din ce am vazut si auzit, am sa dau cateva date, poate folositoare, celor care nu stiu si vor sa afle.
Zona des împădurită de pe valea Prahovei în care se află azi orașul Sinaia era nelocuită în secolul al XVII-lea, primii locuitori care s-au stabilit în pădurea virgină de aici, aflată la poalele Bucegilor, fiind călugării mănăstirii Sinaia, ctitorită între 1690-1695 de către marele spătar Mihai Cantacuzino, precum și niște scutelnici care se ocupau cu paza mănăstirii și cultivarea moșiilor acesteia. Orașul a luat numele mănăstirii, iar mănăstirea a fost denumită așa după călătoria spătarului în Palestina și în peninsula Sinai.
În orașul Sinaia se află unsprezece monumente istorice de arhitectură de interes național:
- cazinoul Sinaia (1912–1913)
- Hotelul Caraiman (1911)
- vila Alina Știrbei (1875, astăzi Circumscripția Financiară Sinaia)
- vila Emil Costinescu (1892, cu extinderi între 1918–1939)
- ansamblul gării Sinaia, format din gara regală (1870) și gara de călători (1930–1940)
- casa istoricului Nicolae Iorga (1918)
- Hotel „Furnica” (sfârșitul secolului al XIX-lea)
- Hotel „Palace” (1911–1912)
- vila Take Ionescu (începutul secolului al XX-lea)
- casa compozitorului George Enescu (1923–1926)
- mănăstirea Sinaia (1690–1695), ansamblu alcătuit din biserica „Adormirea Maicii Domnului”, paraclis, stăreție, chilii și zidul incintei vechi
- nu în ultimul rând, ansamblul castelului Peleș (1873–1883), format din castelul propriu-zis, castelul Pelișor, castelul Foișor, vila Economat, uzina electrică (fostă moară a mănăstirii Sinaia), Casa Ceramicii, vila Cavalerilor, vila Șipot, vila Casa Veche, vila Casa Nouă, vilele A, B și C, și parcul.
Tot de interes național sunt și monumentul de for public reprezentat de bustul actorului Ion Iancu Brezieanu (1935) aflat în parcul central „Dimitrie Ghica”, precum și monumentele memoriale sau funerare cimitirul eroilor din Primul Război Mondial (începutul secolului al XX-lea) și Cavoul lui Take Ionescu (1922) aflat în incinta veche a mănăstirii Sinaia. Sursa de informatii Wikipedia.Cam atat despre date importante, desi sunt multe de spus, sunt o multime de surse din care sa afli daca vrei, eu vreau sa vorbesc doar de o plimbare de relaxare prin Sinaia.
O inspiratie de moment, ne-am trezit si am zis, hai la Sinaia sa ne plimbam, ca doar nu crapa pamantul daca mergem :). Si uite asa, ne-am urcat in maxi-taxi si am plecat la o scurta plimbare, o plimbare de relaxare, intr-o zi de sfarsit de mai. Am prins o zi superba, ne-am incarcat bateriile pe ''cararile'' orasului, prin parcul din Sinaia, urcand apoi spre castelul Peles unde ne-am bucurat de frumosul peisaj ce inconjora nu mai putin frumosul castel.
N-am intrat sa vizitam, o facusem demult, imediat dupa revolutie, cand inca se vizita in proportie de 80%. Din cate am inteles, se viziteaza din ce in ce mai putin din suprafata castelului, probabil pentru a-l proteja, chiar nu stiu. Este o bijuterie arhitectonica si un simbol al orasului Sinaia, merita sa-ti aloci putin din timpul tau si sa-l admiri in toata splendoarea. Ne-am delectat privirile asistand la o sedinta foto de la o nunta, apoi am admirat produsele traditionale, insirate de-a lungul drumului pietruit ce duce la castel. Si cum era logic, ne-a apucat si foamea si-am pornit in cautarea unui loc unde sa ne-o astamparam. Voiam sa mananc o ciorba de fasole, am si eu o dambla a mea, pe unde ma duc vreau sa mananc ciorba de fasole, cu ciolan, evident, ca doar sunt leoaica :) Am gasit o terasa, de fapt ne-am amintit ca ne-a placut si altadata acolo, Irish House, daca am retinut bine. Sunt cam ''uituca'', nu ma prea obosesc sa retin denumirea, dar daca mai ajung in zona sigur imi amintesc daca mi-a placut si merita sa ne mai ''riscam''.
Deci... vazut, plimbat, fotografiat, mancat, placut si din nou spre casa, spre Câmpina.
Și Campina merita descoperita, cu siguranta am sa va povestesc cate ceva. Acum am sa las imaginile sa ''va povesteasca'' ce n-am reusit eu despre Sinaia. N-am veleitati de nuvelista sau romanciera, incerc doar sa ma fac inteleasa, sper sa si reusesc :)
Comentarii