Iubesc calatoriile si, mai ales, iubesc marea. Inca de cand eram mica asteptam cu nerabdare sa vina vara, sa merg in vacanta si sa ma balacesc in Marea Neagra. Si ca sa arat cat de devotata sunt, nu am ratat niciun an, de la varsta de un an si pana in prezent.
Ador diminetile racoroase pe malul marii, insotite de briza marii parfumate, urmate apoi de pranzul canicular, care ma prinde stand la plaja, facandu-ma sa-mi doresc o baie racoritoare in apa marii sclipitoare. Parca simt si acum nisipul fierbinte care imi arde talpile ori de cate ori merg la magazin, in apa, etc. Ador sa ma plimb seara pe malul marii, asteptand cu entuziasm sa vad cum soarele se pierde in apa linistita. Si, bineinteles, in nici un an nu ratez ocazia sa vad macar o data rasaritul soarelui, pe care il asociez cu o floare care infloreste dimineata, iar seara se ofileste si se pierde in neant.
Exista vesnica intrebare: "La mare sau la munte?". Aleg marea fara a sta pe ganduri. Prefer oricand agitatia, aglomeratia, distractia, canicula de la mare, in locul linistii si aerului curat de la munte. Poate gresesc si poate peste cativa ani imi voi schimba optiunea, insa momentan pentru mine marea inseamna fericire.
Comentarii