De mai mulți ani, în familia noastră căutăm soarele sudului pentru vacanța de sărbători. Am avut multe ierni petrecute pe malul Oceanului Atlantic, în familia soțului meu, și am decis la un moment dat că frigul umed nu e pentru noi. Așa că, bucuroși și plini de încredere, ne ducem spre soare să întâmpinăm Anul Nou.
Așa am făcut și iarna trecută, când am ales un pachet de Revelion în Cipru. Zborul direct a fost Bucuresti - Larnaca, ceea ce ne-a oferit ocazia să ne vedem cu prieteni buni, înainte de vacanță. Am mers doar cu Bobo, băiețelul meu de 9 ani (pe-atunci). Din Timișoara la București am luat trenul, la vagonul de dormit, prima experiență de acest fel pentru Bobiță, care a călătorit mai mult cu avionul decât cu trenul până acum.
După frigul și ceața din București, pe aeroportul din Larnaca ne-a întâmpinat un vânticel cald, de primăvară, care a mai șters din oboseala drumului. Am fost cazați la Hotel Flamingo (prezentare aici), care avea plaja și marea frumoasă în față. Minunat! Mulți români erau cazați alături de noi și foarte mulți români erau angajați în restaurant și la bucătărie. Deci, ca acasă, și ușor de comunicat:)
Am ieșit din prima dimineață pe plajă. Soare de primăvară în decembrie, vesel, cald și generos, valuri sărate, liniște, nisip. Aleseserăm un pachet cu mic dejun și cină, ceea ce ne dădea muuuult, muult timp de explorat orașul. Am colindat plaja până departe în prima zi, spre panica pisicilor cu care ne-am întâlnit la tot pasul. Bobo e un iubitor de animale, dar unul adevărat, care trebuie să se oprească la fiecare mâță, cățel, șoricel, șobolan, porumbel cu un clasic „iuuuui, ce cuuute”, urmat de „pot să-l mângâi?”. Aici n-avea pe cine întreba, așa că fugea după pisicile care nu stăteau la mângâiat și smotocit... S-a mai ales și cu zgârieturi, dar așa erau regulile jocului...:).
Ce-mi rămânea mie de făcut până copilul a mângâiat / tras de coadă / fugit după toate pisicile de pe plajă? Cititul și Cyprus coffee, soarele, briza călduță ... bună viață! Ne-am bucurat însă doar de o zi - două de 18 grade în decembrie, după care temperaturile au scăzut tare de tot, au venit ploaia rece și vântul agitat de pe mare. Trebuie un pic de imaginație în aceste condiții să scoți un copil din hotel, dar nu puteam sta blocați înăuntru (unde mai pui că aerul condiționat din cameră nu putea să ne încălzească suficient și nici prea sănătos nu cred că era).
Aici a intrat în scenă parkour-ul și ciocolata caldă. Ieșeam din hotel țintit să facă Bobo parkour pe toata faleza, cu o pauză de ciocolată caldă pentru el și de Cyprus coffee pentru mine. Cu asta l-am prins și am parcurs kilometri și kilometri de faleză, toată Larnaca, malul lacului cu flamingo roz (de unde și numele hotelului nostru), portul, promenada din centru, vechiul bastion al orașului. Am stat să culeagă fiecare piatră, băț, pește mort, am așteptat să-i văd (în direct și în reluare de nenumărate ori) săriturile peste parapeți, să se uite la fiecare animal care trecea pe lângă noi, să deseneze în nisip ... și așa am petrecut o vacanță activă în decembrie, pe malul Mării Mediterane.
Prânzul îl luam în mici restaurante pescărești, adevărat răsfăț în fiecare zi, cu vin alb, fructe de mare și supă de pește, pe terase încălzite cu fața spre mare. Ploaia și frigul nu ne-au putut ține în hotel, unde nu era oricum mare lucru de făcut (în afară de partidele de remy fără număr pe care le-am jucat noi doi împreună cu un domn din Anglia, Michael, venit singur în vacanță). A fost repede cooptat de Bobo și „obligat” să joace remy când nu avem eu chef :)
Seara de Revelion a fost una specială. Hotelul nostru (Hotel Flamingo Larnaca - link aici) a organizat o mare petrecere, pentru vreo 300 de persoane, dacă îmi amintesc eu bine. Eram cu toții așezați la mese după un plan precis, pe naționalități și după operatorul de turism cu care veniserăm, în ținute de mare gală. Tot în ordinea meselor am fost invitați să ne servim din bufetul suedez foarte bogat, să nu se creeze aglomerație în dreptul galantarelor. Cina s-a încheiat destul de repede, în felul acesta organizat, și a început petrecerea.
Elvis Presley, Frank Sinatra, muzică country live, un piper scotian autentic, melodii cunoscute, un solist cu o voce foarte bună au ridicat lumea la dans. Nu pot spune că a fost petrecerea cu cei mai mulți tineri la care am participat și nici cea mai amuzantă în cele din urmă. Mie îmi place foarte mult să dansez și cum nu aveam partener, a trebuit să stau destul de mult la masă ... până când am dansat lângă un domn din grup, foarte amabil, pensionar ... aici însă s-a autosesizat copilul meu și m-a târât în cameră, fiind brusc foarte obosit. Să nu se apropie cumva cineva de mine ... deși domnul respectiv era venit cu soția lui și sigur nu i-a trecut prin minte vreun gând nelalocul lui :)
Am fost, deci, odihniți, în prima zi a lui 2016, ieșise și soarele, temperatura era un pic mai prietenoasă. În holul hotelului s-a organizat pe la prânz o nouă petrecere, unde am nimerit chiar din întâmplare. Cânta bandul din seara trecută, oamenii erau relaxați, Happy New Year peste tot, marea trimitea valuri vesele pe plajă, pe care le vedeam prin geamurile uriașe din hol, noi erau la adăpost de vânt, înconjurați de oameni...am pășit cu dreptul în 2016, ce mai? Iar Marea Mediterană ne-a purtat noroc...am revăzut-o în septembrie, pe litoralul Antalyei...și poate o vom revedea și în decembrie, într-o altă țară. :)
Comentarii