Am plecat îngândurată și puțin cam tristă spre vacanta in Egipt, știind însă că distanța îmi va face bine. Soarele vindecă, marea vindecă, vacanțele vindecă. Așa că ne-am îmbarcat in avion Bucuresti - Hurghada în 31 decembrie, așteptând lumina caldă care să aducă un pic de pace.

Primirea pe care am avut-o în Egipt a fost cea dintâi surpriză plăcută a gazdelor noastre: am primit fiecare dintre noi câte un trandafir, apoi, după ce am trecut de procedurile de imigrare și de securitate (completarea unor mici formulare, plata vizelor și scanarea bagajelor), am fost întâmpinați cu muzicanți, tricouri pentru fiecare, baloane pentru copii, papirusuri. Niciunde în lume nu cred c-am avut parte de așa o primire frumoasă.

Autocarele Tez Tour ne-au condus apoi pe fiecare la hotelurile noastre. Wireless gratuit în autocar, zeci de bling-bling-uri care se auzeau în jur, semn de intensă comunicare a turiștilor cu cei de acasă:) Noi eram absorbiți de peisaj: arid, roșcat, nisipos. Mulți palmieri de-a lungul șoselei impecabile. Mai târziu au răsărit hotelurile și centrele comerciale. Nu ne puteam desprinde privirea de la palatele acelea orientale atât de bogate, atât de ornamentate, atât de ireale în pustietatea deșertului. Din loc în loc vedeam frânturi turcoaz de apă: Marea Roșie, superbă și aparent liniștită.

Am ajuns la hotel. Imens la o primă vedere. Un complex de aproape 100 de vile albe și zvelte, adunate în jurul clădirii principale care adăpostea recepția, un lanț de magazine, două restaurante, câteva piscine. Angajații de la recepție ni se adresau mereu în rusește, iar noi îi rugam mereu să ne vorbească în engleză. :) Formularul de înregistrare era tare complex, dar a mers destul de repede, având în vedere valul de turiști care inundaseră recepția când sosiserăm și noi.

După recepție, ne-a preluat un băiat de la serviciul Concierge și ne-a condus spre vila în care era camera noastră. Bobo era încântat, fiindcă am făcut drumul cu un fel de mașinuță electrică de golf, care ne-a dus și bagajele.

Hotelul s-o dovedit a fi o alegere minunată. Camera era mare și confortabilă, având ieșire pe o terasă cu două fotolii, o baie spațioasă, cu vană, aer condiționat (folosit pentru a ne încălzi, să ne înțelegem bine:) . Ne-am orientat repede, am găsit piscina cea mai apropiată, apoi toate celelalte piscine și drumul de acces spre mare. Bobo s-a bălăcit rapid, încercând să mă convingă și pe mine, dar noțiunea lui de „apă caldă” diferă radical de a mea. Pe plajă, vântul era tăios și rece, marea era departe, dar gazdele aveau șezlongurile protejate cu niște paravane de nuiele, care mai opreau rafalele.

Următoarea surpriză minunată a fost petrecerea de Anul Nou. Noi aleseserăm un pachet fără cina festivă, dar hotelul ne-a inclus oricum pe listă la party. Aveam pe scaun, fiecare dintre noi, un mic cadou, conținând accesorii de petrecere. Sala plină de vorbitori de rusă,veseli și în mare formă, inutil să mai spun.:). Muzică live (nu grozavă solista, dar ok până la urmă), animatori, un dansator tradițional, cum mai văzuserăm în Dubai, un grup de dansatori care păreau din Rusia, bufet suedez bogat și foarte gustos, vin, sucuri, apă,bere, coctailuri non-alcoolice, gin tonic la discreție.

Personalul mi s-a părut cel mai drăguț și mai amabil, numai zâmbet și „Welcome to Egypt!”. Ospătarii, cameristul nostru, angajații de la recepție, barmanii, grădinarii (erau o armată), cei care se ocupau de șezlongurile și de prosoapele de la piscină nu mai știau cum să ne răsfețe și să ne aducă surâsul pe buze, cât era ziua de lungă. Și nu o făceau pentru bacșiș, ci pur și simplu fiindcă așa știu ei să fie primitori cu oaspeții lor. (Primitori sunt și după plecarea noastră, iată: tocmai am primit un mesaj cu „Egypt misses your beautiful smile ”:))

Mohammed, cameristul nostru, merită o atenție specială. În prima zi, ne-a folosit fularele să decoreze patul. Apoi a adăugat câte ceva în fiecare zi. Ne-a făcut o lebădă din prosoape și cu ochelarii mei de citit, o lebădă și o inimă în altă zi, un elefănțel cu ochelari înconjurat de petale într-o altă după masă. Noi i-am mulțumit de vreo două ori direct, când ne-am întâlnit, și în restul timpului i-am lăsat biletele de mulțumire pe masă. A înflorit de atâtea laude tânărul nostru camerist. Nu cred că bacșișul l-a motivat cel mai mult, ci aprecierea noastră.

Dacă ar fi fost să rămânem doar la hotel pe toată durata sejurului nostru, am fi avut ce să facem, fără îndoială : am jucat mini-golf, ping-pong, Bobo a înotat, eu am citit mult. O echipă de animatori pregătea surprize zi de zi: ore de yoga, competiții sportive, petreceri seara.


Pe plajă erau alte atracții, mai ales pentru Bobo : fotbal și volei, scuter electric. Ne-am dus într-o zi, tot pe plajă, la pedichiură cu peștișori Rufa și masaj la tălpi. Foarte amuzant, am râs pe rupte cu Bobo și am vorbit mult cu maseurul, care știa destul de bine engleză. El mi-a explicat că nu vedem femei angajate în servicii fiindcă ele au rămas acasă, în orașele și satele de unde proveneau bărbații care lucrează pe coastă. Mă frapase faptul că am văzut o singură femeie lucrând la recepție, dar niciuna în restaurant sau la curățenie. Sigur este însă și legat de religie, fiindcă nu cred să le expună în joburi unde ar interacționa cu mulți bărbați.

Un singur mic minus a existat în Egipt : cafeaua. Egyptian coffee, deloc pe gustul meu. Îi adaugă un fel de condiment rău, cu gust de…leuștean (?), care o face de nebăut. În rest, doar cantitatea de mâncare bună, variată și proaspătă o mai pot “reproșa”gazdelor noastre. La un moment dat am pierdut lupta cu bunătățile și m-am resemnat cu gândul că vacanța nu e făcută pentru cumpătare. :).

P.S. Am primit cele mai bune servicii posibile, cea mai frumoasă vacanță și cea mai surprinzătoare descoperire a unui loc din lume și toate acestea pentru un preț mai mult decât rezonabil. Pentru două persoane, cu zbor din București, transfer de la și la aeroport în Hurghada, cazare, trei mese pe zi și cina de Revelion, am plătit puțin peste 1.000 de euro.