Catunul Mariei Antoaneta este, fara nici un dubiu, locul meu preferat de pe intreg domeniul Versailles. Dincolo de gradinile Micului Trianon, gasesti un refugiu din calea multimii tumultoase de turisti ce viziteaza palatele si gradinile Versailles-ului. Tot un refugiu a fost si pentru Maria Antoaneta, care nu se impaca deloc cu eticheta si anturajul de la curtea franceza.

Ludovic al XVI lea, sotul ei, i-a daruit Micul Trianon atunci cand a urcat pe tronul Frantei. Dar cu adevarat fericita a fost atunci cand arhitectul Mique i-a construit un catun al ei, cu casute rustice, cu acoperis din paie, toate in jurul unui lac, unde sa se poata bucura de atmosfera de la tara impreuna cu copiii si doamnele ei de companie.

Astfel, casele situate la sud de podul de piatra erau destinate distractiei, fiind bogat mobilate in ciuda aspectului lor simplu, iar cele de dincolo de pod erau dedicate vietii la o ferma reala, cu hambar, laptarie, pescarie si chiar crescatorie de animale.

Pana la urma, Maria Antoaneta nu a apucat sa se bucure prea mult de satucul sau, pentru ca in anul 1789 a izbucnit Revolutia Franceza, iar regele si regina sa au fost dusi la Paris. Restul e istorie...

Locul are ceva magic, asa ca rezerva-ti o ora, doua pentru a-l vizita.