O calatorie in nordul tarii te face mai studios, pentru ca mereu legam numele orasului Suceava cu ceea ce am invatat candva despre Stefan cel Mare la lectiile de istorie.

Intrarea in oras, pe soseaua nationala sau prin gara veche si deosebit de frumoasa a Burdujeniului, este simpla, chiar nu simti ca intri in fosta capitala a Moldovei, cea care pe vremuri a tinut piept asaltului dusmanilor de tot felul.

Cetatea Sucevei, care anul trecut a fost restaurata si refacuta dupa planurile vechi, are povestile ei vechi si noi. Cele vechi se legau de zvonurile ca era dupa atatea secole inca bantuita de spiritele celor care au locuit-o in timpul ei de glorie, cele noi erau legate de reintoarcerea maretiei pierdute de odinioara odata cu grija pentru restaurare.

Spectacolelele de sunet si lumina care se organizeaza aici, vara, o aduc la viata si uneori cei care participa sunt inconjurati de farmecul ei renascut.

Suceava, oras micut cu locuitorii din cartiere care se cunosc intre ei, cu generatii care au crescut impreuna in aceleasi parcuri, locuri de joaca sau scoli, este o asezare de provincie care reuseste sa mentina dictonul ca bucovinenii sunt harnici, aprigi si buni gospodari. Se vede dupa curatenia din oras, dupa florile puse peste tot, dupa artezienele curate, dupa aerul curat care dimineata umple plamanii locuitorilor si dupa care tanjesc cei care au copilarit acolo si sunt departe.

Va invit sa vizitati Suceava cand mergeti spre nordul tarii, in drum spre manastirile care puncteaza trecutul plin de evalvie si glorie al marilor inaintasi, locuitori incoronati ai zonei care dupa victorii in lupte aduceau multumire prin ctitorii de pomina, pictate si chivernisite cu opere nemuritoare.