Vacanță în Turcia » Istanbul - Constantinopole!

Desi Istanbul este un oras la care din Romania poti ajunge pe 3 cai (apa, aer si sosea), multi sunt reticenti in a-l vizita. In Turcia poti sa gasesti o gramada de turisti romani, dar strict in resorturile din Antalya, Kusadasi sau Kemer. In schimb, se pare ca Istanbulul ii cam sperie pe turistii romani – aur, blugi si atmosfera de mahala, buticarii anilor ’90, etc – cum am auzit descrisa batrana metropola de catre un “non-vizitator”.

Noi am ales sa facem calatoria catre Istanbul cu masina – deoarece de acolo plecam mai departe in statiunea de vacanta Bodrum  (dar despre asta voi scrie intr-un alt material).

Dupa ce treci de Bulgaria si intri in Turcia, vei gasi o vamă cu oameni foarte amabili, organizati astfel incat sa nu pierzi prea mult timp. Din vama intri direct pe autostrada si semnele te informeaza ca mai ai 250 de km pana in Istanbul. In Turcia, autostrada se plateste. La intrarea pe autostrada vei gasi o cabina cu un turc, care nu stie alta limba decat cea materna si care iti va inmana un card. Intreband nedumerit ce trebuie sa faci cu cardul, turcul iti raspunde amabil, imitand un claxon de masina “Bip! Bip! Istanbul!” si aratand cu mana in directia “drept inainte” – explicatia, ne-am dat noi seama mai tarziu, este urmatoare: cardul cu pricina se incarca cu euro sau lire turcesti si astfel circuli nestingherit, platind autostrada in locurile special amenajate.

Traficul catre Istanbul se supra-aglomereaza cu aproximativ 50 de km inainte de intrarea in oras.  Daca cineva crede ca in Bucuresti se circula greu, va rog sa conduceti prin Istanbul! Va veti schimba cu totul parerea, veti deveni un sofer mult mai calm si mai tolerant fata de alti soferi bucuresteni; de soferii turci se tem inclusiv soferii turci! :)

Istanbulul Vechi

Orasul Istanbul este impartit in 2: partea veche si partea noua.

Noi ne-am cazat in orasul vechi. Aici sunt toate obiectivele turistice. Hotelul pe care l-am ales se numeste “Albinas Hotel Old City” – un hotel minunat, micut, alb cu cei mai amabili angajati din cati mi-a fost dat sa vad. Este perfect amplasat, avand de mers doar cateva sute de metri pana la Sfanta Sofia si Moscheea Albastra. Palatul Topkapi si Bazarul se afla la distanta de 1 km si ceva. Aproape toate hotelurile din orasul vechi au pe acoperis o terasa unde seara te poti bucura de un pahar de vin urmarind soarele care apune si marea.

Orasul vechi este plin de restaurante unde poti savura cele mai bune mancaruri turcesti. Cladirile sunt mici, au cateva etaje, majoritatea hotelurilor sunt albe sau vopsite in culori pastel. Daca nu ai vedea masinile moderne care circula pe langa tine, te-ai putea crede transportat intr-un secol de mult apus. Un alt lucru neobisnuit  - multe pisici – de toate culorile, intinzandu-se lenese la soare, pe garduri, pe scaunele teraselor sau pe traditionalele covoare scoase in strada, in fata magazinelor. Nimeni nu se supara, nimeni nu le goneste.

A doua zi, ne-am pornit sa vizitam. Ne propunem sa mergem intai la cele doua “rivale”, Sfanta Sofia si Moscheea Albastra.

Sfanta Sofiaeste un exemplu maret de arhitectura al Imperiului Bizantin, construita de catre Constantin cel Mare si finalizata, dupa 2 incendii si aproximativ 200 de ani, de catre imparatul Iustinian I. Este impresionanta prin marimea si frumusetea ei, trufia cu care acest fost lacas al ortodoxismului troneaza pe pamant musulman te face sa admiri incapatanarea cu care a rezistat atatea secole.

Moscheea Albastra a fost construita la peste 1.000 de ani dupa Sfanta Sofia, de catre sultanul Ahmed I, care nu a suportat gandul ca cea mai mare si mai frumoasa moschee a Imperiului Otoman este, de fapt, o fosta catedrala ortodoxa. Moscheea Albastra (se numeste asa deoarece acoperisul este albastru) a aparut pentru a umbri in maretie si frumusete Sfanta Sofia. Astazi le vezi pe amandoua cum se infrunta tacute, stand fata in fata, si nu te poti hotari careia sa ii acorzi votul tau.

Ca in orice moschee, nu poti intra incaltat. Nu ai voie sa intri nici in pantaloni scurti sau cu umerii la vedere, astfel ca la intrare ti se ofera acoperitoare pentru umeri si picioare. De asemenea, ni s-a mai explicat un lucru: cu cat o moschee are mai multe minarete (intre 1 si 6), cu atat ea este mai importanta.

Palatul Topkapi

Un alt punct de mare atractie in Istanbul este Palatul Topkapi, construit de catre sultanul Mehmed al II-lea, la mijlocul secolului 13. Se afla pe malul marii Marmara. Intrarea in palat costa in jur de 20 de lire, dar, atentie! daca doriti sa vizitati si Haremul, trebuie sa mai platiti inca 20 de lire. Vizitarea celorlalte constructii intra in pretul platit initial. Gradinile palatului sunt foarte frumoase, un excelent loc pentru plimbare. Haremul este cladirea in care stateau sotiile sultanului – frumusetea camerelor si a arhitecturii merita cele 20 de lire aditionale.

Istanbulul Nou

In a doua seara a sederii noastre la Istanbul, ne-am intalnit cu un prieten turc, pe care il anuntaseram din timp ca venim. El a dorit sa ne arate orasul din perspectiva locuitorilor, nu a turistilor. Ne-am dat intalnire in orasul nou, deoarece, asa cum a spus el, daca ar veni el sa ne ia de la hotel ar trebui sa “treaca podul” (de doua ori, dus-intors!). Ne-am urcat intr-un taxi (atentie, totusi, la taximetristii care, din prea mult zel sau dragoste pentru orasul lor, au inclinatia de a va face un tur complet) si in curand am aflat de ce locuitorilor din Istanbul le este asa de frica “sa treaca podul”. Podul Galata este legatura dintre orasul nou si orasul vechi (traverseaza stramtoarea Bosfor) si este pe atat de aglomerat pe cat poate un pod cu pietoni si masini, deopotriva, sa fie.

Ajunsi in Istanbulul Nou, intalnim un oras plin de viata, cu cladiri moderne, magazine celebre (Channel, Dior) baruri cu muzica electronica si restaurante in care s-au adunat toate bucatariile lumii.  Un loc perfect pentru cei care, dupa ce au vizitat tot ce era de vizitat, isi doresc sa dea o raita prin magazine sau prin baruri. Prietenul nostru turc ne-a prezentat stadionul, universitatea la care a invatat, strada “de shopping” si cele mai in voga baruri. Un oras cu totul diferit fata de ceea ce experimentasem pe partea cealalta a podului.

In ziua urmatoare am traversat Bosforul pe un al pod, care poarta numele stramtorii. Este granita dintre Europa si Asia, iar privelistea este spectaculoasa. Noi am lasat Istanbulul in urma, indreptandu-ne catre Bodrum.