Drumeția noastră spre muntii Bucegi a inceput dis de dimineata, de la Brasov, cu microbuzul spre Busteni. Pana la Busteni am ajuns relativ repede, aproximativ 40 de minute.
Ajunsi acolo, am luat-o pe jos pana la teleferic, asa cum veti putea vedea si in poze. Eram hotarati sa ajungem la Babele si Sfinxul si la pestera Ialomita. Dar pana la urma am ales o excursie cu Jeep-ul. Am plecat cu masina de teren spre Sinaia, iar apoi am facut dreapta de pe drumul principal ce duce spre Bucuresti si tot dreapta, trecand astfel prin Parcul Natural Bucegi.
Primul popas l-am facut la Cota 1.500, un loc din care deja poti vedea lumea cu alti ochi. Sinaia pare, de la inaltimea asta, nici mai mult, nici mai putin decat un satuc. De aici puteam observa in partea stanga, cum urci, Varful cu Dor, in fata muntii Baiului, iar in dreapta localitatea Targoviste. Cota 1500m reprezinta de asemenea granita dintre judetul Prahova si judetul Dambovita.
Urmatoarea noastra oprire a fost sus, la Podul cu flori, la Cota 1.800, pe un platou in varful dealului plin cu stanci, de unde se pot observa barajul si lacul de acumulare Bolboci. Frumusetea naturii este covarsitoare si te imbratiseaza in linistea muntelui. Apa de la marginea lacului are o culoare deosebita de verde turcoaz dat de matasea broastei.
Am ajuns astfel la Rezervatia Naturala Cheile Tatarului, pe firul raului Ialomita. Aici am gasit si Pestera Ursului. Ea este relativ mica, dar lunga de aproximativ 160m si a fost construita in vederea scurgerii apei. Raul Ialomita formeaza numeroase cascade spectaculoase in curgerea lui, modeland pietrele lasate in urma.
Urcand usor usor, am ajuns la Manastirea Ialomita. Asezata intr-un foarte frumos loc, inconjurata numai de natura. Manastirea si natura de aici iti ofera liniste sufleteasca cum mai rar intalnesti. Se poate ajunge si cu telecabina la Manastirea si Schitul Ialomita. Tot aici, doar ca mai jos un pic, se afla si manastirea cea veche, chiar la intrarea in pestera Ialomitei.
Pestera Ialomitei este una dintre cele mai cunoscute pesteri din tara si este lunga de aproximativ 480m. Ea are mai multe galerii si sali: Mihnea Voda, Pasaj, Decebal, Sf. Maria, Sala Mare, Sala Ursilor sau La raspantie. De la o camera la alta sunt diferente de nivel chiar si de peste 60m. Exista si un parau care trece prin pestera, facand astfel si mai multa umiditate in aceasta. Ca si grad de dificultate, pestera este de nivel mediu, cu desfasurare mixta, deoarece prima portiune este racoroasa si relativ umeda, a doua umeda si cu portiuni inghetate , iar a treia este cu urcari foarte abrupte si multa apa. Recomand multa atentie si incaltaminte adecvata. Ca si durata de parcurgere a pesterei si intoarcere la manastire dureaza aproximativ 45-50 minute, dar asta depinde si de fluxul de oameni care se afla la pestera.
De aici am plecat mai departe in calatoria noastra, si anume spre Crucea de pe Caraiman. Aici se afla si cea mai mare rezervatie de jderi din Romania. Crucea Eroilor Neamului, cum este ea cunoscuta, a fost construita in cinstea eroilor cazuti in Primul Razboi Mondial. E unica in Europa atat prin altitudinea ridicata in care este amplasata aceasta, cat si prin dimensiunile ei: 28m inaltime si 7m pentru fiecare brat, fiind iluminata de 300 de becuri.
Cand am ajuns langa cruce, se puteau observa in stanga Varful Omu (2.300m) si in spate privelistea stancilor si padurilor lasate in urma. Ma simteam deasupra tuturor, aceasta din cauza ca eram la cea mai mare inaltime din zona. Un alt lucru frumos pe care l-am gasit chiar cand eram pe dealul din fata Crucii de pe Caraiman a fost floarea de colt... Este uimitor cum acesta mica floare creste la asa o inaltime!
Vremea a tinut cu noi si am prins un soare calduros care se ascundea unori printre nori. Domnea o liniste impresionanta care iti umplea inima de pace si vantul adia lin prin parul meu. Am coborat apoi pe un drum pietruit, trecand pe langa statia meteo care avea un turn inalt de vreo 30 m, ca sa ajungem la monumentele Babele si Sfinxul.
Acest tur complet cu jeep-ul (Cota 1.500, Turnul cu flori, Lacul si barajul de acumulare Bolboci, Manastirea si Schitul Ialomita, Pestera Ialomita, Crucea de pe Caraiman, Babele si Sfinxul si intoarcerea la Busteni) costa 150 ron/persoana. La prima impresie chiar si eu am zis ca este destul de mult pentru o singura persoana, dar avand in vedere ca tot ce am enumerat mai sus in total dureaza cam 7-8 ore si pe niste drumuri foarte accidentate si pante cu inclinatia de peste 45 de grade, eu spun ca a meritat.
Peisajele sunt incantatoare si sunt prezente mereu alaturi de tine pe parcursul drumului, facandu-te sa uiti macar pentru o zi de agitatia din oras si sa te bucuri de cele mai frumoase locuri pe care le are Romania.
Comentarii