Am petrecut un weekend la Florenta, la inceput de martie si m-am indragostit iremediabil.

Dincolo de obiectivele pe care mi le-am propus, e fascinant sa vezi cum orasul ti se dezvaluie pas cu pas. Traversand o straduta, ori ridicand privirea, esti mereu pe cale de a descoperi ceva nou: o casa de negustor, un pasaj ingust, o pravalie care-ti face cu ochiul, o placa comemorativa si de ce nu, o gelaterie care te imbie cu cea mai buna gelato din lume. Toate aceste lucruri, nescrise in vreun ghid, desavarsesc, dupa mine, imaginea Florentei.

Am ales un zbor de dimineata, cu Blue Air si un hotel chiar in inima orasului, la un pret rezonabil si in 15 minute cu un taxi am ajuns la hotel si iata-ne si cazati inainte de 11 dimineata.

Fiind chiar in inima Florentei, in centrul istoric, toate atractiile sunt sub ochii nostri. Piazza della Signoria, Palazzo Vecchio, Logia Dei Lanzi cu ale ei faimoase sculpturi, Domul, sunt deja asaltate de blitul aparatelor sutelor de turisti veniti din toate colturile lumii sa admire frumusetea orasului Renasterii.

In secolul XV Florenta era un oras comercial, dar devenea deja noul leagan al culturii Italiene. Multe familii puternice, precum Pitti, Strozzi, se intreceau pentru suprematie, dar una mai cu seama, familia de Medici, o puternica familie de bancheri, a ajuns in prim plan si incepand cu Cosimo I a guvernat Florenta pana la jumatatea sec XVIII, punandu-si amprenta asupra orasului. Artisti renumiti precum Leonardo Da Vinci, Michelangelo, Botticelli, Donatello, Brunelleschi, au proiectat palate, catedrale, gradini, apoi le-au impodobit cu sculpturi magnifice, capodopere pe care le intalnesti la tot pasul si cu care capitala Toscanei se mandreste si astazi.

O forfota si un amestec de limbi ca intr-un Turn Babel contemporan ne fac sa ne retragem dincolo de Arno, raul care strabate orasul, peste Ponte Vecchio, in Oltrarno.

Asa ca, prima zi de weekend la Florenta ne-am petrecut-o vizitand Palatul Pitti, Gradinile Boboli si cartierul San Niccolo.

La Palatul Pitti ajungi dupa cativa pasi pe Via de Guicciardini. Povestea palatului pe scurt, ar suna asa: un bancher florentin pe nume Luca Pitti, a construit palatul pentru a rivaliza cu cele ale familiei Medici. Dupa moartea lui, cand mostenitorii lui Pitti n-au mai putut sa il intretina, palatul a intrat in posesia familiei Medici, care s-a mutat in scurt timp aici.

Chiar din spatele palatului o poarta uriasa duce catre Gradinile Boboli. Frumos amenajate in terase, decorate cu statuete, fantani si grote, sunt un loc placut de relaxare pentru turisti, localnici si ... porumbei.

Mai multe imagini din Gradinile Boboli am in galeria foto.

Dupa-amiaza ne-am petrecut-o in San Niccolo, un cartier fermecator, pe aceeasi parte a raului Arno, mai spre sud, locul preferat al artistilor si unul dintre cele mai populare locuri de intalniri.

Mergand pe Via San Niccolo, pana in Piazza Poggi, de o parte si de alta se inalta cladiri impunatoare, vechi palate ce gazduiesc astazi ateliere artizanale, prin ale caror vitrine vezi artistii cum isi modeleaza creatiile.

La Porta San Miniato, ramasita a zidurilor ce inconjurau odata orasul, suntem deja in inima cartierului. De aici peisajul se schimba brusc, drumul serpuieste printre case mici, gradini, care iti ofera o idee despre cum traiau oamenii de rand. Si cativa pasi mai incolo, o portita intredeschisa, ca un pasaj catre o gradina secreta. Gradina Rozelor. Daca ai norocul sa ajungi in Florenta in mai sau iunie, simturile iti vor fi imbatate de parfumul rozelor. Un batranel isi citeste ziarul pe o bancuta, sub o arcada de trandafiri, grupuri de tineri intinsi pe iarba sporovaiesc vesel, iar privelistea de aici asupra orasului e priceless...

Putin mai sus, Piazzale Michelangelo, locul preferat al celor ce doresc sa admire Florenta si monumentele sale de sus.

Iata zidurile vechi ale orasului, podurile peste Arno, iar dincolo, cele mai impozante cladiri sunt Palazzo Vecchio, Domul si Santa Croce.

Am incheiat o zi splendida cu o cina intr-o taverna mica, ce ne-a iesit pur si simplu in cale, degustand specialitati florentine.

ZIua a doua am dedicat-o centrului istoric al orasului, care, nu intamplator, e inscris in Patrimoniul UNESCO.

Palazzo Vecchio, astazi sediu al Primariei Florentei, arata ca o veche fortareata din piatra, cu ziduri crenelate, ferestre gotice, medalioane decorative ce reprezinta blazoanele Republicii.

Merita vizitate macar curtea interioara si Sala celor Cinci Sute, unde se intalneau conducatorii Florentei.

Galeriile Uffizi, cu cea mai mare colectie de arta renascentista, adaposteste operele celor mai cunoscuti artisti ai vremii: Michelangelo, Da Vinci, Raphael, Botticelli, majoritatea achizitionate de familia de Medici, pe parcursul anilor. E impresionant muzeul, nu mai spun ca palatul in sine e o bijuterie si e un "must see" pentru oricine viziteaza Venetia.

Au urmat Piazza della Republica, Orsanmichele, Domul lui Brunelleschi, Santa Croce cu mormintele lui Michelangelo si Galileo Galilei, Capela Medici, toate de o frumusete coplesitoare.

Pentru a nu lungi prea mult articolul, am atasat o multime de poze din fiecare loc vizitat, cu explicatii interesante, acolo unde am considerat ca este cazul, in galeria de imagini.

Stiti cum am descoperit Orsanmichele? Admiram complicata broderie in piatra a unui turn medieval. Nimic pe dinafara nu te avertizeaza ca stai in fata unei biserici, cladirea fiind proiectata a fi granarul orasului. In nisele fatadelor sunt asezate statui ale diferitelor bresle ale orasului, o marturie a maiestriei artistilor vremii si a mandriei breslelor.

Sau in cautarea Galeriei Academiei, m-am trezit intr-o piata mare, dreptunghiulara, Piazza Santissima Annunziata. Aici ochii mi-au cazut pe o cladire superba, Spitalul Inocentilor. Cladirea proiectata tot de Brunelleschi, autorul Domului, are arcade si coloane in stil Renascentist, cu medalioane de teracota albastra infatisand copii in scutece, menirea lui fiind aceea de a oferi adapost copiilor orfani.

Si tot curiozitatea m-a impins sa pasesc in interiorul bisericii, o adevarata bijuterie, cu arcade din marmura colorata, medalioane pictate, tavane aurite, iar dupa o perdea de catifea grea intru in curtea manastirii, pe ai caror pereti sunt fresce de la inceput de secol 15.

Cateva tipsuri utile:

Cum ajungi de la aeroport in centru:

-Shuttle bus din aeroport catre statia de tren centrala - Santa Maria Novella.

Pret bilet 6 euro/dus sau 10 euro dus-intors. Autobuzele pleaca la fiecare 30 minute si calatoria dureaza cam 20-25 minute.

-Taxi – distanta aeroport-centru nefiind foarte mare, tarifele sunt intre 20-24 euro. Fiti siguri ca ati stabilit tariful inainte de a urca in masina, altfel e posibil sa va mai incarce cu cativa euro...

Noi ne-am cazat la un B&B dragut, La Signoria di Firenze, fix langa Piazza della Signoria. Pret camera/noapte, cu mic dejun inclus, 109 euro;

Si inca un lucru foarte important: pentru a evita cozile la muzee am achizitionat un Firenze Card, valabil 72 ore, care ne-a permis accesul la orice muzeu fix atunci cand am dorit, fara a sta la vreo coada sau fara programare anterioara. Informatii despre Firenze Card aici.

Unde mananci: eu nu caut neaparat restaurantele recomandate de ghidurile turistice si va recomand si voua sa faceti acelasi lucru. Cautati taverne mici, primitoare, sunt la tot pasul in oras si au preturi decente. Cu o mancare buna, un pahar cu vin acompaniat de muzica traditionala italiana, cu siguranta veti trai o experienta florentina autentica.