Vacanță în Grecia » Santorini, insula Paradisului meu

Cu toţii avem un loc preferat în lumea aceasta, un loc unde ne simţim cel mai bine, unde am vrea să trăim pentru totdeauna, un loc la care visam zi şi noapte. Pentru mine acest loc este Santorini, Grecia, şi cu cât mă gândesc mai mult la el, cu atât îl iubesc mai mult, cu cât îl văd mai des, cu atât mi se face şi mai tare dor de el. Santorini este Paradisul meu. Am petrecut aici 3 vacanţe minunate şi mi-aş dori să merg din nou în fiecare vara, mi-aş dori să locuiesc aici pentru totdeauna şi sper să reuşesc într-o bună zi.

Santorini este o insulă în Arhipelagul Cicladelor, în Marea Egee, la aproximativ 120 de mile sud-est de Pireu. Este o insulă vulcanică, ce s-a format în timp, după un lung şir de erupţii, cea mai puternică dintre ele fiind considerată, după unii cercetători, cauza dispariţiei civilizaţiei minoice din Creta – acum peste 3.500 de ani. Alţii consideră că tot erupţia vulcanului a stat la baza dispariţiei Atlantidei. Cu sigurantă, multe legende au luat naştere datorită vulcanului, dar ceea ce vedem cu ochii noştri este ceea ce vulcanul a creat, şi anume un peisaj de vis, o lagună cu apă cristalină şi cu adâncimi de până la 400 de metri, înconjurată de stânci înalte de 300 de metri, iar în mijlocul acestei lagune, vulcanul, ca un monstru care veghează, dar şi ameninţă.

Vulcanul este unul dintre cei mai activi din Europa, cea mai recentă eruptie a avut loc prin 1954 şi a fost însoţită de un puternic cutremur care a distrus o mare parte din insulă. Ȋn ultimii 20 de ani, turismul a luat aici o mare amploare, iar vulcanul este, până la proba contrarie, o bună sursă de venit şi un punct de atracţie pentru turiştii din lumea întreagă. A doua imagine specifică insulei, în afară de vulcan, o reprezintă bisericile cu acoperişul albastru.

Cum se ajunge în Santorini

Ca să ajungem în Santorini trebuie să luăm vaporaşul/ferry din Pireu. Călătoria durează 7-8 ore cu vaporaşul de noapte care este mai încet sau 3-4 ore cu vaporaşele rapide. Ȋn sezonul de vârf, iulie-septembrie, aceste vaporaşe circulă zilnic, sunt chiar şi mai multe în timpul unei zile. La ferry-ul de noapte, un bilet la clasa economic costă ~ 25 euro. Se poate ajunge aici şi cu vaporaşul din Creta sau din alte insule.

Cel mai rapid mod de a ajunge în insula este cu avionul din Atena, cursa durează în jur de 45 de minute şi costă 100-200 euro/dus-întors.

Noi am preferat de fiecare dată ferry-ul, poate şi pentru că ne place foarte mult marea, dar vrem să ne şi obişnuim încetul cu încetul cu atmosfera. Nimic nu poate fi mai plăcut decât o noapte pe puntea vaporului, briza care te răcoreşte şi apusul de soare care te îndeamnă să visezi ... te trezeşti apoi chiar la timp pentru a vedea răsăritul soarelui şi ... gata ... ai ajuns.

Călătoria este foarte confortabilă, la clasa economy se găsesc scaune precum cele din avion, se poate dormi însă mult mai bine pe jos, sub scaune, sau chiar afară, pe punte, pe nişte băncuţe din lemn, puţin cam tari, dar mult mai aproape de mare. Poţi cumpăra un bilet la cabină, ceea ce înseamnă că vei avea propria ta cabină cu baie, dar pentru asta trebuie sa plăteşti mai mult, bineînţeles.

Unde ne cazăm

Ȋn Santorini oferta de cazare este foarte variată. Dacă ai deja o rezervare, cineva din partea hotelului te va aştepta în port. Daca nu, aceiaşi oameni care vin mereu în port să-şi întâmpine propriii turişti te pot lua şi pe tine la vila lor. Poţi să te duci, să vezi şi, dacă nu-ţi place, nimeni nu se va supara ... dar, în cele mai multe din cazuri, şi cele mai mici hoteluri-vile au camere curate şi cu tot confortul, toate au baie proprie, aer condiţionat, frigider, televizor. Preţurile diferă în funcţie de confort şi amplasament, sunt mai scumpe bineînţeles camerele cu vedere la mare şi cele mai scumpe zone sunt capitala Fira şi Oia, în nord.

Ȋn Santorini am fost de 3 ori, am stat în 3 hoteluri diferite şi am plătit între 25 - 40 euro/seară/camera. Cel mai mult am plătit prima oară, în 2002, când am rezervat cazarea printr-o agenţie din Constanta, diferenţa reprezentând, bineînţeles, comisionul firmei. De atunci, am preferat să mergem singuri şi fără rezervare prealabilă, cu convingerea că, oricât de aglomerată ar fi insula, întotdeauna vom găsi ceva şi pentru noi. Şi chiar aşa a fost.

Am ajuns cu ferry dimineaţa devreme şi am ales din mulţimea de ofertanţi de cazare o vilă care ni s-a părut bună, ştiind cu siguranţă că altceva mai bun vom găsi dacă vom căuta. Am plătit pentru două seri, suficient ca să ne facem o idee şi să avem timp să aruncăm o privire prin jur, iar apoi ne-am mutat. Ȋnainte chiar de-a ne desface bagajele ne-am închiriat un scuter şi deja după câteva ore ne găsisem următoarea cazare. Pentru un scuter am platit în jur de 10 euro/zi, preţul normal este între 12-14 euro, dar important este să negociezi şi, dacă îl închiriezi pentru mai multe zile, atunci poţi ajunge la un preţ foarte bun. A doua oară am închiriat un atv pentru doar 12 euro/zi (24 de ore).

Ȋn 2009, am stat la vila Katefiani (nota 8,7 - superb, pe booking.com), o vilă micuţă, cu ~10 camere, în proprietatea unui simpatic cuplu de localnici. Vila se află în Perissa, foarte aproape de plajă, iar camerele sunt dotate cu baie cu apă caldă, frigider, televizor, aer condiţionat şi balcon şi tariful a fost de 30 euro/noapte (pentru perioada 10 iulie - 25iulie).

Vila Katefiani -

Ȋn 2006 am stat la vila Kalisperis (nota 8,4 pe Booking.com, locul 99 din 204 pe Tripadvisor), o vilă puţin mai mare, cu 25 de camere şi piscină, aşezată puţin mai departe de plajă, în localitatea Vothonas, cam la jumătatea distanţei dintre Perissa şi Kamari. Atunci când ai mijloc de transport propriu, distanţele nu mai contează şi astfel, ai avantajul unui preţ mai bun la cazare. Aici am stat aproape 3 săptămâni şi am plătit doar 22 euro/seară pentru o cameră cu absolut tot confortul (9 iulie - 30 iulie).

cu proprietarii de la Kalisperis

Cum ne distrăm

Santorini este o insulă romantică, renumită pentru minunatele apusuri de soare pe vulcan, pentru apa albastră impecabil de curată si pentru serile cu muzică live la tavernele de pe malul mării. Dacă vrei să vizitezi toată insula, cel mai bine este să închiriezi un scuter sau un atv. Poţi astfel să străbaţi toată insula de la Nord la Sud, să faci plajă şi baie în cât mai multe locuri în aceeaşi zi, poţi să ieşi seara la plimbare sau la cumpărături în Fira sau să-ţi faci piaţa la cel mai mare supermarket – Marinopoulus.

Traficul este foarte liniştit şi civilizat, sunt foarte puţine maşini, nu există semafoare, ci doar câteva semne de ciculaţie, scuterele se pot parca oriunde fără probleme şi fără plată. Ȋn timpul mersului este recomandat să porţi cască, în general turiştii se conformează acestei regului, nu şi grecii.

Cele mai frumoase şi renumite plaje sunt plaja Roşie (Kokinou Paralia), Kamari (Marble Beach), Perissa, Plaja Albă (Aspronisi Paralia) şi Monolitos (Black Beach).

Kokinou Paralia

Oia

Aspronisi Paralia

Aspronisi Paralia

Kokinou Paralia

Kamari Beach

Santorini este renumită pentru spectaculoase apusuri de soare pe vulcan, de aceea există cateva locuri speciale – Best Sunset View – care se aglomerează la ora apusului. Cele mai frumoase vederi sau calendare sunt cu apusuri de soare pe vulcan şi trebuie să fii martorul unui astfel de moment ca să înţelegi magia si unicitatea locului.

Dacă ai mai multe zile la dispoziţie şi vrei să faci şi să vezi şi altceva în afară de mare şi plajă, atunci trebuie să vizitezi site-ul arheologic de la Akrotiri, care este un fel de Pompei în miniatură, mai vechi şi cu nimic mai prejos. Aici poţi să te plimbi pe străduţe şi să vezi casele care existau în insulă înainte de marea erupţie, adică prin 1500 i.e.n. Ȋn 2009, site-ul era închis publicului pentru renovari.

Nu trebuie să părăseşti insula fără să faci o vizită şi pe vulcan. Toate agenţiile de turism oferă excursii de o zi la vulcan. Se pleacă dimineaţa cu vaporaşul, se vizitează vulcanul, apele sulfuroase şi apoi frumoasa şi liniştita insulă Thirassia din apropiere. Este o excursie foarte frumoasă, costă în jur de 25 de euro, dar merită toţi banii. Nu ştiu dacă vom apuca în viaţa asta să călcăm pe Marte, dar pe vulcan ai senzaţia că eşti pe o altă planetă, trebuie doar să fii pregătit să urci aproape jumătate de oră pe un sol fierbinte, până sus, la crater ,şi acolo chiar poţi vedea, din loc în loc, firicele de sulf ieşind din pământ, poţi simti mirosul de sulf peste tot şi îţi poţi închipui dezastrul ce poate apărea dacă monstrul se supără ... Sperăm să nu se întâmple nimic urât cât suntem noi aici, sperăm să nu se mai întâmple nimic rău niciodată.

Thirassia este o insulă mică, aproape părăsită, cu doar câteva case rămase şi doar câteva familii de localnici. Ȋi vei vedea pe toţi în port în aşteptarea vaporaşelor cu turişti. Unii sunt pescari, alţii au sau lucrează în restaurantele cu vedere la mare în care turiştii vor servi prânzul şi alţii se ocupă de transportul turiştilor ... cu un mijloc de transport mai puţin obisnuit, măgăruşii.

Dacă vrei să ajungi până sus, în vârf, şi să admiri peisajul ai doar două posibilităţi. Prima ar fi să urci încet încet cele 250 de trepte. Dar mult mai distractiv ar fi să te urci pe un măgăruş şi, pentru doar 5 euro, să te laşi zgalţâit până sus. Vei ajunge în siguranţă, mult mai odihnit decât dacă ai urca pe scări şi , garantat, mult mai vesel :).

Priveliştea de sus iţi taie respiraţia. Thirassia este singura bucaţică rămasă întreagă din străvechea insulă Strongli care exista înainte de marea erupţie, este o insulă în care timpul s-a oprit în loc şi nu se masoară decât in funcţie de orele de sosire şi de plecare ale vaporaşelor cu turişti. Există câteva spaţii de cazare şi aici, dar, din cauza crizei, majoritatea vilelor erau închise, unele chiar părăsite.

Dupa ce ai mâncat, ai timp şi de o baie bună în aşteptarea vaporaşului, vei ajunge înapoi pe insula mamă în jurul orei 17. Tocmai la timp pentru că acelaşi vaporaş face excursii la vulcan şi la apus de soare şi alţi turişti îţi vor lua locul din barcă, înarmaţi cu camere foto să imortalizeze unul dintre cele mai spectaculoase apusuri de soare din lume.

La intoarcere, vaporaşul te va lăsa în micuţul Old Port şi, ca să ajungi până sus, ai doua variante. Prima nu te costă nimic, dar este cea mai dificilă şi presupune să urci, pe jos, cele aproape 600 de trepte. A doua variantă costa doar 2 euro şi se numeşte gondolă sau teleferic. Mai există şi măgăruşii, dar dacă te-ai plimbat cu ei o dată, în Thirasia, este suficient.

După o zi atât de încărcată, cel mai bine ar fi să te relaxezi la una dintre zecile de taverne de pe malul marii, în Kamari sau Perissa. Multe dintre ele au trupe live care cântă muzică grecească şi internaţională şi poţi avea noroc să nimereşti la o adevarată seară grecească cu dansuri tradiţionale.

Fira este capitala şi , ca orice capitală, este şi mai scumpă. Şi aici găseşti restaurante şi hoteluri, dar, după ce am citit într-un ziar local că aici a stat, printre alţii, chiar şi Catherine Zeta-Johnes, am înţeles cauza preţurilor atât de ridicate. Să priveşti este gratis, aşa că o plimbare pe străduţele pline de magazine şi restaurante poate fi foarte placută şi priveliştea de sus este o imagine pe care nu o vei uita niciodata.

Unde mâncăm

Există foarte multe restaurante, modeste sau luxoase, pe malul mării sau mai departe de mare, pentru toate gusturile şi toate buzunarele. O cină normală pentru două persoane, incluzând şi câte o băutură, costă în jur de 25 euro la restaurantele-terase de pe malul marii, dar aceeaşi mâncare costă în jur de 15 euro la un local mai modest din interiorul insulei.

Terasa Hook

Cel mai mare supermarket, Marinopolous, are preţuri destul de bune, deci poţi foarte bine să-ţi faci provizii de băuturi, fructe şi, neaparat, măsline.

Ȋn ultimii ani, Santorini a devenit o destinaţie de lux datorită faptului că foarte multe agenţii de turism din ţară oferă pachete săptămânale în hoteluri de 4-5 stele. Prin anii’ 70, Santorini era o insulă pentru tinerii nonconformişti din întreaga lume, care veneau aici cu cortul în spate, în căutarea distracţiei, în căutarea plajelor pustii unde puteau face nudism şi nu numai. S-a turnat chiar şi un film în anii ’70 în Santorini, se numeşte „Summer Lovers”, îl are în rolul principal pe Peter Gallagher şi prezintă foarte fidel insula din acea perioadă. Acum, hotelurile de 4 şi 5 stele s-au înmulţit, dar există şi campinguri pentru tinerii backpackers din întreaga lume care încă mai vin pe insulă în căutarea aromelor de altă dată.

Acesta este Santorini, insula Paradisului meu.

Oia

Oia, case traditionale

Vedere spre vulcan dinspre far