Prima oprire din vacanța în Toscana a fost în Lucca, fosta capitală a regiunii Toscana în perioada goților și a lombarzilor, acum un superb oraș cu aproape 80.000 de locuitori și un loc în care, ca turist, poți petrece câteva ore linișite.
Toate atracțiile sunt în interiorul vechilor ziduri, așa că am parcat chiar lângă metereze (1 euro pe oră, se plătește la automate, trebuie să ai suficiente monede la tine), am intrat prin Porta Elisa și am luat-o la pas pe străduțe.
Fosta cetate care pe vremuri își disputa supremația cu Firenze și Pisa și-a păstrat șarmul medieval. Clădiri din cărămidă roșie, turnuri semețe, piețe liniștite și străzi pietruite, toate îți pun pe tavă farmecul toscan pe care ți-l vei aminti peste ani.
Am vrut să închiriem biciclete, atrași de ideea de a ne plimba pe promenada cocoțată pe zidurile vechii cetăți.
Până la urmă am ales plimbarea pe jos, ne-am amestecat printre turiști și localnici și ne-am rătăcit pe străduțe. Ne-am oprit, cu ochii fixați spre cer, în Piazza San Michele, pentru a admira extraordinara biserică San Michele in Foro.
E construită pe ruinele unui vechi forum roman și are o fațadă absolut superbă. Intrarea este gratuită.
Am ajuns apoi la zona pedestră de pe zidurile umbrite de pini și castani, ziduri care înconjoară centrul istoric.
Am trecut pe lângă Basilica di San Frediano, cu interesanta ei fațadă din mozaicuri bizantine.
Și am ajuns apoi în Piazza dell'Anfiteatro, o seducătoare piață circulară, mărginită de cafenele și terase, populată de turiști, dar și de artiști ambulanți.
Foamea ne dădea târcoale, așa că ne-am așezat la o terasă. Numele nu era nici pe departe toscan (Old Charlie), la fel cum nici cea care a venit să ne servească nu era din Lucca. O chema Diana și era din Buzău :), "sunt aici de 14 ani, eu și patronul restaurantului suntem împreună, ne străduim să ținem afacerea în picioare, dar turismul a scăzut mult în ultimii ani". Masa a fost delicioasă, prețurile OK. Am gustat melanzani parmegiani, focaccia cu ton, dorada, spaghetti cinquialli ... Excelent.
Ne-am văzut și mai voioși de drum, îndreptându-ne în pas săltat spre Torre Guinigi, cel mai important turn din Lucca (45 de metri înălțime) și cel mai surprinzător turn pentru noi. Motivul? Sus de tot, în vârf, pe terasă adică, avea o grădină! Copaci în toată regula, de la umbra cărora puteai admira o frumoasă panoramă a orașului. Eh, până la panoramă a trebuit să urcăm cele 225 de trepte ... Dar a meritat.
După Torre Guinigi a urmat exit-ul, spre Porta Elisa și apoi spre parcare. În cele 4 ore ne făcuserăm deja plinul cu amintiri despre Lucca, un orășel care nu trebuie ratat într-o vacanță în Toscana.
Comentarii