Cea mai intensă din călătoriile mele a fost experienţa de la Terezin, lagărul de evrei de lângă Praga, unde clepsidra s-a răsturnat, iar timpul s-a oprit concomitent cu inima multor suflete ce încă bântuiau împrejurimile. Să simţi energia acelor locuri şi să auzi parcă strigătele mute ale unor oameni împotriva cărora percepţia s-a întors fără drept de apel, ei... aia chiar se numeşte experienţă unică!
În 1940, Germania nazistă a transformat Terezin-ul într-un lagar de concentrare pentru evrei. Aici au fost adusi evrei din Cehoslovacia, precum și zeci de mii de evrei deportați din Germania și Austria, precum și din Olanda și Danemarca.
Aici a fost inițial o stațiune de vacanță rezervată nobilimii cehe. Terezin este situat în interiorul zidurilor faimoasei cetati Theresienstadt, construita de către împăratul Iosif al II-lea al Austriei în secolul al 18-lea și numita astfel în onoarea mamei sale, împărăteasa Maria Tereza.
O fantoma a nazismului, o cladire care pastreaza intacta energia sinistra, disperarea prizonierilor si rasismul hotarat, Terezin este un must see pe lista unui calator iubitor de istorie. Si un pod catre aceasta , imposibil de refuzat a fi trecut , pentru cei care nu o iubesc.
Aproximativ 34.000 de oameni au murit în lagărul de la Terezin, între 1941 și 1945
Tin minte că-n dimineaţa aia nici nu doream să mă ridic din pat, iar ore mai târziu ascultam cum fiecare deţinut trebuia să doarmă pe jumătate de metru de lemn nefinisat, într-o celulă fără geam. Şi atunci când ceasul îi suna, era condus pe un tunel strâmt ca o păstaie, condus de un străjer în faţă şi unul în spate, pe un drum luuuung, ca să-şi conştientizeze agonia şi lipsa de speranţă. Şi ajuns în camera de gazare, avea să fie doar un număr lipsă pe lista unuia mai bine protejat de soartă. Iar restul... restul nu erau decât cadavre în curs de devenire, ascunşi în temniţe unde mintea încă liberă le era şi prieten şi duşman.
Lozinca afișată în Germania nazistă la intrările lagărelelor de concentrare și exterminare: "Arbeit macht frei" - "Munca te eliberează"
Tot acolo, există o cămăruţă care încă arata decent, prezentată mereu Crucii Roşii ca fiind dormitorul deţinuţilor. Adevărul era că niciun picior de evreu nu călcase vreodată pe acolo.
Ceea ce astazi ai numi o cladire fada, construita fara pic de imaginatie, alaturata unui cimitir evreiesc unde troneaza o stea mare, steaua lui David, a fost candva iadul pentru niste oameni ca mine si ca tine.
Daca ajungi in Cehia, nu te opune vizitarii acestui loc cu o energie intensa. Cu putina toleranta pentru engleza saraca a ghidului, dar cu suficienta concentrare, vei descoperi aici o conexiune cu trecutul. Una trista, dar memorabila!
Comentarii