Daca ti-ai propus sa vizitezi Maramuresul, atunci e musai sa treci prin Ieud, localitate atestata documentar din 1365! Biserica de lemn din deal, inclusa in 1999 in patrimoniul UNESCO, pastreaza in sufletul ei istoria acelor meleaguri, iar mai jos putin de ea, muzeul etnografic al familiei Ples pastreaza traditia zonei.
Ioana si Ioan Ples au trecut de 60 de ani. Au vorba blinda si sint ca o carte cu povesti. Basme din acelea pe care bunica ti le citeste in iernile copilariei la gura sobei. In curtea lor sint doua case vechi maramuresene. Din acelea din lemn, cu prispa.
Desi afara sint 40 de grade, cind pasesti inauntru te intimpina o racoare placut. Da, fara aer conditionat, fara gresie pe jos si alte nebunii ale epocii moderne. Matusa Ioana, am sa-i zic asa, ia o mina de canepa si incepe sa o toace la un instrument din lemn. "Va vine sa credeti ca din plantele astea facem camasile?", intreaba ea satisfacuta de mirarea de pe fetele noastre. In dreapta casei mici chiar creste un pilc de canepa.
Tulpina uscata se face tandari in tocatorul de lemn al matusii, dupa care este trecuta printr-o sita de cuie. "In partea asta este calitatea a doua, iar in dreapta cea mai buna" ...
Pasim in casa mare, unde matusa Ioana sare sprintena la un fus sa ne arate cum se face firul pentru stergare, fetete de masa sau camasi.
Interiorul este fabulos! Un razboi de tesut legat printr-un mecanism de patucul copilului cel mic, pe care femeia trebuia sa-l legene in timp ce tesea. Linga, stramosul premergatorului modern de azi. Un blat de lemn cu o gaura in mijloc si niste picioare zdravene.
In mica ograda, totul in jurul nostru respira romaneste. Traditie 100% maramureseana. Sa fim mindri ca mai exista astfel de oameni! Nenea Ion mai scapa cite o mihnire: "Feciorii nostri au luat calea strainatatii, iar cind se intorc de acolo uita de traditii. Isi fac case mari, de beton, la fel si gardurile". Cam are dreptate. Strabatind Maramuresul de azi vezi cum modernismul asta manelisto-paranoic incepe sa calce cu nerusinare peste traditia noastra.
Gardul lui nenea Ion este facut din nuiele si are un farmec aparte. La citiva metri mai departe matusa Ioana ne arata uscatorul de rufe. O bara de lemn lasata la soare, dar care se tragea sub streasina casei in caz ca incepea ploaia.
Fotografiile din galeria foto vor pastra si ele o farima din munca celor doi oameni cumsecade din Ples, care pastreaza in curtea lui o bucata din Maramuresul nostru.
voi reveni si cu alte poze si cu biserica din Ieud